Când dis-de-dimineață-mi dai (când dimineața-mi dai)

O nouă zi în dar,

Mă porți din nou în calea Ta (mă porți în calea Ta )

De pace și de har.

Atunci când trec prin încercări,

Eu sufăr răbdător,

Cărarea Tu o netezești

Să ies biruitor

Tu mă conduci cu brațul Tău

Și nu mă lași să cad nicicând,

Ești scutul meu, tăria mea;

La sânul Tău m-adăpostești mereu.

Când bezna nopții m-a cuprins (când noaptea m-a cuprins)

Și toți mă părăsesc,

Atunci când întuneric e (când întuneric e),

Lumina o găsesc.

Iar când ispite mă atrag

Spre poftele lumești,

Cu brațul Tău Tu mă ridici

Și nu mă părăsești

Tu mă conduci cu brațul Tău

Și nu mă lași să cad nicicând,

Ești scutul meu, tăria mea;

La sânul Tău m-adăpostești mereu