Tu privirea ți-o ridică

Tu privirea ți-o ridică

La Amicul tău ceresc,

Grija numai El ți-o poartă

Pentru traiul pământesc.

Tristă-i viața fără Domnul,

Rău tânjește inima,

Pe noi însă ne conduce

Chiar Isus cu mâna Sa.

Luxul astei lumi doar este

Ca un abur de ușor,

Lasă-te de el, privește

Doar la bunul Salvator.

În curând sfârșești tu lupta,

Când Isus te va chema,

Ca să vii la El în ceruri

Și să șezi la dreapta Sa.

Anu-acesta iarăși pune

Cârma ta în mâna Sa,

El – suprema-nțelepciune

Te conduce-n calea ta,

Iar în pânza luntrii tale

Suflă vântul Său ușor

Și degrabă vei ajunge

La al tău Mântuitor