Sunt călător bucuros și voios
Cântarea nr. 589
Strofa 1
Sunt călător bucuros și voios
Spre țara oastelor sus la Hristos,
Cât de frumos ești, pământ dăruit,
Eu cu răbdare ajung în sfârșit.
Corul de îngeri când va răsuna,
Domnul acasă când mă va chema,
Trupul acesta eu voi dezbrăca
Cu bucurie în patria mea.
Strofa 2
Cu bucurie ai noștri iubiți
Se-nveselesc cu Isus fericiți,
Lupta aici ei de mult au sfârșit
Și ne așteaptă la țărmul dorit.
Dulce cântare răsună, auzi?
„Vino, pornește aici să ajungi!”
Când calc pe țărm, bucuros voi striga:
„O, ce iubită ești, patria mea!”
Strofa 3
Moartea când trupul va duce-n mormânt,
Ai mei când vor rămânea pe pământ,
Cu bucurie atunci voi striga:
„Moarte, putere n-ai asupra mea!”
O dimineață mereu va luci,
A mea cunună promisă-oi primi.
Dulce odihnă acolo primesc.
Vreau chiar acum, eu acasă doresc