Isus cu ucenicii

Isus cu ucenicii din templu când Se-ntoarse,

Pe muntele maslinilor ședea;

:,:Cu vorbe frumoase, cu gânduri miloase

Pe toții iubiții Săi îi învăța.:,:

Cuvântul cel din urmă, Isuse Tu ne spune;

Cât încă între noi vei mai trăi;

:,:Ne spune când vine sfârșitul pe lume,

Când Tu cu mare slavă vei veni?:,:

Vor fi vești de războaie și foamete în lume,

Popor contra popor s-ar ridica;

:,:Vor fi boli în lume, cutremure, ciume

Și sânge de creștin se va vărsa:,:

Va fi credința rece, nădejdea părăsită

Și dragostea de oameni va pieri;

:,:Cei slabi în credință n-or sta în ispită

Și mulți din credinciosi s-or rătăci.:,:

Aproape-i judecata cu-o singură sentință:

„În foc să meargă ceice M-au urât!”

:,:Vegheați în ispită și stați în credință,

Ca-n inimi să aveți pe Duhul Sfânt.:,:

Când soarele și luna din ceruri au să piară

Și stelele din cerui vor cădea,

:,:Pământul și marea vor arde cu pară

Și oamenii să moară s-or ruga.:,:

Se va ivi din ceruri Mântuitorul nostru,

Venind cu mare slavă pe pământ;

:,:Cei fără prihană privindu-L în slavă,

De bururie vor cânta săltând:,