Razele Cerului
CHEMARE LA POCAINŢĂ

Dumnezeu a sădit o grădină

Cântarea nr. 212

Strofa 1

Dumnezeu a sădit o grădină

În Eden, în Eden.

Așezându-l pe om cu iubire

În Eden, în Eden

Refren

Fericit, fericit, pe deplin fericit

Omul în Eden trăia.

Fericit, fericit, pe deplin fericit

În Edenul minunat.

Strofa 2

În Eden s-a născut fericirea

Pentru om, pentru om.

Dumnezeu dărui nemurirea

Pentru om, pentru om

Refren

Fericit, fericit, pe deplin fericit

Omul în Eden trăia.

Fericit, fericit, pe deplin fericit

În Edenul minunat.

Strofa 3

Dumnezeu i-a-ntocmit o femeie -

Ajutor potrivit,

Ca să nu îi lipsească în viață,

Ajutor potrivit

Refren

Fericit, fericit, pe deplin fericit

Omul în Eden trăia.

Fericit, fericit, pe deplin fericit

În Edenul minunat.

Strofa 4

El i-a pus să trăiască-n grădină,

În Eden, în Eden,

Dar Satan a venit cu ispita

În Eden, în Eden

Refren

Ce păcat, ce păcat, că ei n-au ascultat

Și Satan i-a înșelat!

Ce păcat, ce păcat, că ei n-au ascultat

Și atunci i-a ruinat.

Strofa 5

Izgoniți ei au fost din grădină

Pentru veci, pentru veci,

Să lucreze acuma pământul

Pentru veci, pentru veci

Refren

Ce păcat, ce păcat, că ei n-au ascultat

Și Satan i-a înșelat!

Ce păcat, ce păcat, că ei n-au ascultat

Și atunci i-a ruinat.

Strofa 6

Acum noi să venim cu căință

La Isus, la Isus,

Căci ne dă pacea Sa prin credință

Doar Isus, doar Isus

Refren

Fericiți, fericiți, pe deplin fericiți

Noi pe veci cu El vom fi.

Fericiți, fericiți, pe deplin fericiți

În Edenul din vecii